Postări

Ultima zi (Perspectiva a doua).

Azi tu nu îmi mai zâmbești , În ultima zi tu te ferești să privești. În prima zi erai nesigur , curios ,  Acum  te uiți la mine nemilos. Nu e mereu cum am dori să fie, Eu voiam cer senin și pe tine . Tu voiai să nu mai știi de ea,  Voiai să fiu temporar în viața ta. Timpul a trecut peste noi , vezi ? Când cerul s-a întunecat, nu ne mai salvezi. Și poate eu aș putea , dar tu pleci , Când cerul s-a întunecat tu nu ne mai salvezi . A trecut un sezon peste noi ,  Frunzele ne lasă pe amândoi goi . Când gol era deja în viața mea,  Tu ai venit c-o pată de culoare în ea. Și-apoi nonculorile te-au cuprins, Și tu pe mine m-ai pătat cu ele-n vis. Când m-am trezit erai deja plecat , Atunci am realizat că visul a fost adevărat. Dar ce rost mai au vorbele acum , Când tu deja pleci cu pași repezi pe alt drum ? Eu nu am vrut vreo clipă să te pierzi , dar ,  Când cerul e întunecat , tu nu ne mai salvezi . ...

Ultima zi ( Perspectiva întâi).

Grădina. Kosa  aștepta de zile întregi momentul. Azi va face ceva ce va regreta imediat , dar ceva ce trebuie . De ai ști câte alegeri inexplicabile a făcut până la tine , ai fi mai fericit. Vremea e urâtă , parcă se răzbună pe gândurile ei - o ceartă. Cafeaua de dimineață e amară cu tot zahărul pe care l-a pus . A luat o gură din ea și a simțit propriul ei gust. El e în grădină și se uită subtil pe geam la Kosa sperând să fie surprins de privirea ei. Culmea , ea face la fel și se văd pe rând. A terminat munca și merge în casă cu alte treburi , iar ea iese afară vrând să admire munca lui . Grădina arăta mai rău . Pe stradă trece Zamani : -Cum puteți face ca locul ăsta să arate la fel ? -E mai urât azi ca niciodată! -Nu! E la fel ca întotdeauna. Zamani nu vedea diferența , vedea grădina a întotdeauna- plantele ofilite întreceau numărul celor vii. Kosa se pregătește să învie grădina . O parte a fost curățată , dar el o oprește. Nu vrea ca ea să pună plantele în ghivece vii ...

El*

Dimineață te trezești și e cald. E cald în suflet , în gânduri, e clad în pat.  Nu te gândești la nimic și e cel mai frumos sentiment . Poate el îți topește toate gândurile și te încălzește cu respirația lui și cu mirosul lui . Prezența lui e talisman . Probabil încă dormi și nu e acolo , nu îi simți mirosul , nu îți încălzește sufletul , nici patul ....doar gândurile. Dar te întorci spre el și e acolo , doarme și mâna lui îți acoperă mijlocul - NU e real . Te trezești și simți mirosul unor amintiri pe care le vrei înapoi , dar e târziu . Dacă te uiți în oglindă vezi motivul din cauza căruia el nu mai e lângă tine . Doar zâmbești la tine , atât a rămas după toate luptele. Ceea ce nu vezi este că TU ești cea care a câștigat luptele și a rămas fără răni . Știi foarte bine toate discuțiile între tine și tine , te-ai convins de atâtea ori că nu te merită nici un ” el” cu adevărat . Nimeni nu te poate cunoaște mai bine decât tine și așa nimeni nu te va putea iubi cu adevărat ...

Prea puțin ? Prea mult?

Te-ai gandit vreodată că incerc să îți fac bine mințind ?" Eu greșesc cel mai bine " e un pur adevăr despre mine. Poate e din cauza faptului că eu de obicei fac tot ce îmi doresc , sau poate că uneori iau decizii fără să mă gândesc cât ar trebui sau poate că îmi pasă prea mult de alții. Ceea ce e ce mă mâhneşte cel mai mult sunt unele păreri de rău vis-a-vis de deciziile pe care le iau sau de faptele mele . Eu sunt persoana care face ceea ce o face fericită pentru că viața trece și uneori prefer să regret ceea ce fac decât ceea ce nu fac și totul ia uneori o întorsătură puțin neplăcută. Încep să cred totuși că fericirea e doar o minciună, sau doar o față a lucrurilor care credem că ne fac fericiți. Cu toate deciziile mele precedate de mici dezastre , ...

Când te îndrăgostești de cine nu trebuie ..

Uneori , ne îndrăgostim de persoane nepotrivite . Greșeala mea este că această persoană de care EU m-am îndrăgostit , este cea mai nepotrivită persoană . Și nu în sensul că nu merită , ci de circumstanțele în care ne aflăm amândoi . Unele chestii sunt imposibile doar pentru că facii ceea ce trebuie , nu ceea ce vrei . Dacă fiecare om ar face ceea ce ar vrea , nimic nu ar mai fi imposibil , dar nici așa nu ar mai fi corect. În situația mea , singurul lucru care rămâne de făcut este să mă împac cu ideea că noi nu putem fi împreună pentru că așa trebuie - să păstrăm distanța . Deja îmi e foarte dor de el ....dar ....trece .

ASK.

 Da , de curand mi'am facut si eu cont pe ASK deci pot raspunde la intrebari aici  - http://ask.fm/MadaMadaa653   - de acum :D .

Parintii si liceul la care vreau sa merg .

Imagine
Cam asa ma simt eu acum . Am terminat a 8-a . Pana acum totul bine si frumos , mai putin cu inscrierea la liceu . Vroiam din tot sufletul la LER , dar mama spunea ca cel mai bine e la LAR (acolo a fost si ea ) . Pana la urma m'a presat pana am pus prima optiune la LAR si a doua la LER . Daca intram la LER la SS (Stiinte Sociale ) , nu mai facea cu mine engleza si germana pe care vreau sa le invat si oarecum sunt obligata sa le invat . Ma simt ca si cum mii se maini ma imping in directii diferite . Nici eu nu stiu ce vreau , dar stiu ca nu la LAR vreau . O sa raman oricum un semestru , dupa care , daca nu imi place ma mut clar la alt liceu . Cel putin sper sa pot . Pana si colegii imi displac deja . Tocmai ce fusesem intr'o clasa de navetisti si nu era tocmai bine , acum alta . Sunt numai de la tara , nici macar nu'i cunosc . Bine , doar o singura persoana cunosc , dar totusi ... E nasol tare .                         ...