INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

- GHID -

În anul 2001, Adunarea Generala a O.N.U. a decis să continue sarbătorirea Zilei
Internaţionale pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale a doua zi de miercuri din
luna octombrie - Rezoluţia 56/195 din 21 decembrie 2001, ca mijloc de promovare a unei
culturi globale cu privire la reducerea efectelor dezastrelor naturale - inclusiv prevenirea
acestora, atenuarea efectelor şi pregătirea impotriva dezastrelor.
Cutremurele, inundaţiile, uraganele, alunecările de teren, erupţiile vulcanice sunt
exemple de fenomene naturale produse de-a lungul evoluţiei pământului. Creşterea rapidă a
populaţiei, mărirea gradului de sărăcie, poluarea şi degradarea mediului au contribuit la
dezvoltarea acestor fenomene naturale în dezastre ce au provocat pierderi enorme de vieţi
omeneşti şi pagube asupra infrastructurii şi bunurilor materiale.
CE ESTE UN DEZASTRU
Este evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau
provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi
care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de
gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi
aprobate potrivit legii.
În fiecare deceniu, dezastrele provoacă moartea a mii de oameni şi lasă alte câteva
milioane fără locuinţă.
În ultimii 30 de ani, pierderile economice provocate de dezastrele naturale s-au
triplat.
Colaborarea permanentă în cadrul comunităţii poate contribui la reducerea
impactului dezastrelor. Copiii joacă un rol important în acest caz, prin:
C participarea la activităţile şcolare privind comportamentul în caz de dezastre, alături
de întreaga comunitate;
C învăţarea membrilor familiei despre înseamnătatea pericolele naturale şi prin punerea în
aplicare a măsurilor de prevenire;
C ajutarea la stabilirea unei reale şi de lungă durată „culturi a prevenirii”, prin acţiune şi
o nouă atitudine.
Aceasta înseamnă că atunci când devin adulţi, ei vor înţelege pe deplin fenomenele
naturale, efectele acţiunilor umane şi consecinţele unui management defectuos asupra
mediului, precum şi nevoia de promovare a unui nou tip de dezvoltare în armonie cu
natura.
Având în vedere că majoritatea dezastrelor nu pot fi evitate, pentru a reduce drastic
în primul rând pierderile de vieţi omeneşti şi pentru a limita pierderile de bunuri, este bine
ca populaţia să cunoască anumite lucruri.
În categoria dezastrelor naturale sunt cuprinse cutremurele, alunecările şi prăbuşirile
de teren, inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile şi epizootiile.
În cele ce urmează, vă prezentăm câteva reguli generale de comportament la dezastre.
PRINCIPALELE TIPURI DE DEZASTRE NATURALE
1. CUTREMUR
Ce sunt cutremurele de pământ
Cutremurele de pământ sunt mişcări violente ale scoarţei terestre care pot provoca
distrugerea unor imobile, avarierea instalaţiilor tehnologice şi utilităţilor publice precum şi
victime omeneşti. În judeţul Brăila cutremurele de pământ din anii 1940, 1977, 1986, 1990
şi 1991 au provocat pagube materiale iar în primele două cazuri prăbuşirea unor imobile şi
victime.
REGULIMINIMALE PENTRU SALVAREA VIEŢII ÎN CAZUL PRODUCERII
UNUI CUTREMUR
· păstrează-ţi calmul, nu intra în panică;
· închide sursele de foc;
· adăposteşte-te sub o grindă, toc de uşă, sub birou sau masă;
· nu fugi pe uşă, nu sări pe geam, nu alerga pe scări, nu utiliza liftul;
· dacă eştipe stradă, deplasează-te câtmai departe de clădiri, fereşte-te de căderea
tencuielilor, coşurilor, parapetelor, evită aglomeraţia, nu alerga;
· nu bloca străzile, lasă calea liberă pentru maşinile protecţiei civile, salvării,
pompierilor;
· ascultă anunţurile posturilor de radio şi TV şi recomandările autorităţilor.
CE TREBUIE SĂ FACI IMEDIAT DUPĂ CUTREMUR
· nu părăsi imediat locul în care te afli;
· circula încălţat;
· închide instalaţia de gaze şi electricitate;
· nu folosi foc deschis;
· dacă s-a declanşat un incendiu încearcă să-l stingi;
· anunţă serviciile speciale de intervenţie;
· acordă primul ajutor celor afectaţi;
· calmează persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii;
· după seism, părăseşte cu calm clădirea, fără a lua lucrurile inutile, verifică mai
întâi scara şi drumul de ieşire;
· dă prioritate celor răniţi, copiilor, bătrânilor si femeilor;
· ajută echipele specializate de intervenţie, respectând dispoziţiile acestora.
Cum te pregăteşti acasă pentru cutremur
Discută cu familia despre cutremur şi stabileşte un loc de întâlnire după cutremur, în
aer liber şi nu departe de casă. Caută locul cel mai sigur din locuinţă: colţurile interioare ale
pereţilor de rezistenţă, golurile de sub uşi, locurile de sub scheletul clădirii, mesele,
paturile. Instruieşte copiii să se ascundă în aceste locuri. Verifică tavanele, acoperişul,
coşurile, reţeaua electrică, ţevile de gaze. Ancorează mobila grea, dulapurile cu cărţi, în aşa
fel ca în caz de cădere să nu blocheze ieşirea. Paturile din dormitoare trebuie să se afle
departe de ferestre, oglinzi, poliţe cu cărţi. Ţine la îndemână trusa de prim – ajutor. Dacă
cumperi regulat medicamente, pregăteşte rezerve. Pregăteşte un radio cu baterii, lanterna,
chibrituri. Pune actele şi obiectele de preţ într-o geantă la îndemână.
Cum te pregăteşti la serviciu pentru cutremur
Repartizează obligaţiile astfel ca toţi să ştie ce să facă ca să nu-i încurce pe alţii. Ţine
clădirile în ordine, nu bloca coridoarele, scările. Verifică uşile, să se deschidă uşor şi
repede. Este recomandabil să ai stingătoare, amplasate în locuri cunoscute şi să ştii să le
utilizezi. Obişnuieşte-te să te gândeşti la protecţie şi atunci când te afli în altă locaţie (în
concediu, la spectacole, în vizită).
Ce faci în timpul cutremurului
Cutremurul începe cu o vibraţie a suprafeţei terestre, care durează doar câteva
secunde, cel mult 1 minut. Cât de mare ar fi frica, trebuie să-ţi păstrezi calmul. Luciditatea
îţi aduce şanse mai multe să scapi nevătămat. Pericolul cel mai mare vine de la obiectele ce
cad de deasupra ta. Nu striga. Nu alerga. Trebuie doar să alegi metoda adecvată de reacţie:
fie părăseşti clădirea, fie ocupi unul din locurile mai puţin periculoase din interior. Dacă
IMPORTANT
Uneori cutremurul poate fi urmat de replici care pot fi la fel de severe
sau mai puternice decât şocul iniţial.
ieşi, părăseşte clădirea repede, dar atent. Nu te folosi de ascensor. Dacă te afli pe stradă,
rămâi acolo, la distanţă de clădiri. Dacă te afli într-un automobil în mişcare, frânează uşor
şi opreşte-te pe un loc deschis. Când cutremurul te surprinde în mijloacele de transport în
comun, nu sparge geamurile, nu alerga spre uşă. Şoferii vor opri maşinile şi vor ţine uşile
deschise. În locurile publice (magazin, cinematograf, restaurant) nu te speria dacă se
întrerupe lumina, sună sirena, auzi spărgându-se geamuri sau ţipete de oameni.
Ce trebuie făcut după cutremur
Când cutremurul s-a terminat, probabil vei depista în jurul tău distrugeri şi sinistraţi.
Ajută la înlăturarea urmărilor dând prioritate celor răniţi. Nu mişca răniţii grav dacă nu sunt
în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar, până la acordarea de ajutor medical calificat.
Participă la evacuarea sinistraţilor de sub dărâmături.
Informează poliţia despre posibile infracţiuni, persoane care răspândesc zvonuri. Nu
încurca activitatea profesioniştilor. Nu bea apa din rezervoarele deschise până ce nu sunt
controlate. La verificarea clădirilor foloseşte o cască de protecţie sau, în lipsa acesteia, un
taburet.
Ce faci dacă ai fost blocat de cutremur
Dacă ai fost surprins sub dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o incintă, fi calm,
acordă prim ajutor celor răniţi. Varianta clasică de comunicare cu cei de afară, care vor
concentra personal specializat şi aparate de ascultare ca să identifice locurile cu persoane
blocate, este să baţi la intervale regulate cu un obiect tare în conducte sau în pereţii incintei,
iar dacă ai stabilit contactul verbal, să furnizezi informaţiile cerute şi să ceri prim ajutor. La
evacuare dă prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor, şi ascultă recomandările
salvatorilor. Acordă-ţi primul ajutor, respiră uşor şi regulat, pregăteşte-te mintal pentru
foame şi sete. Mişcă-te atent, ca să nu produci noi prăbuşiri. Orientează-te după mişcarea
aerului. Trecând printr-un loc îngust, relaxează muşchii, lipeşte coatele de şolduri, împinge
cu picioarele. Dacă cutremurul te-a acoperit cu pământ, încearcă să te întorci pe burtă, ca să
uşurezi presiunea pe torace şi pe abdomen. Masează-ţi mâinile şi picioarele pentru a
menţine circulaţia sângelui.
Cum scoţi o victimă de sub dărâmături
Înainte de toate, ia contact cu el. Dacă este posibil, aprovizionează-l cu apă,
medicamente, până când momentul scoaterii e lipsit de riscuri. Pentru a-l scoate, scoate cu
atenţie piatră cu piatră, ori sapă o trecere. Cel mai bine este de făcut o spărtură. Pentru
aceasta nu alege locul unde s-au adunat pietre, pentru că ele pot să se răstoarne şi să
îngreuneze lucrul. Întăreşte spărtura cu stinghii, grinzi, bare. În drum spre sinistrat ia tot ce
poate împiedica scoaterea lui. Mai întâi se înlătură dărâmăturile mari, apoi cele mici.
Sinistratului mai întâi i se eliberează capul şi partea de sus a corpului, apoi picioarele.
2. ALUNECĂRILE DE TEREN
Ce sunt alunecarile de teren
Alunecările de teren reprezintă deplasări ale versanţilor dealurilor. Ele se pot produce
de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a unor fenomene naturale (ploi torenţiale, prăbuşiri
ale unor grote, eroziuni puternice, cutremur de pământ), sau chiar ca urmare a unor
activităţi umane.
Care sunt semnele
alunecării de teren
Fisuri (crăpături) pe pământ, pe asfalt, în pereţii clădirilor, copaci înclinaţi, stâlpi şi
garduri strămutate din loc, dispariţia bruscă a apei din fântâni şi izvoare, scârţâitul
elementelor de construcţie ale caselor, starea alarmată a păsărilor şi a animalelor.
Ce faci în caz de alunecare de teren
Ieşi imediat din casă pe un teren drept. Înştiinţează şi vecinii, ajută pe cei ce au
nevoie. Apelează la serviciile specializate (poliţie, pompieri, ambulanţă). Ia măsuri pentru
securitatea oamenilor şi păstrarea bunurilor materiale.
Urmăriţi la radio sau TV buletinele meteo şi avertismentele care anunţă precipitaţii
abundente sau extinse pe perioade de mai multe zile.
Fiţi pregătit de evacuare, asigurându-vă din timp un loc de refugiu.
Evacuaţi locuinţa dacă autorităţile locale vă impun sau dacă consideraţi necesar.
Fiţi în alertă când rafale scurte şi intense de ploaie urmează după ploi masive sau
vreme umedă, deoarece acestea măresc riscul alunecării de teren.
Fiţi atent la orice sunet neobişnuit care ar putea indica pământ în mişcare, precum
copaci rupându-se sau pietre care se ciocnesc. Un mic torent de noroi care curge sau cade
poate preceda alunecări de teren mai mari. Noroiul în mişcare poate aluneca rapid şi uneori
fără avertizare. Puteţi auzi o bubuitura slabă care creşte în volum, pe măsură ce se apropie
terenul deplasat.
Dacă sunteţi lângă un râu sau canal, fiţi atent la creşterea sau scăderea subită a
debitului apei şi la schimbarea aspectului apei din limpede în tulbure. Asemenea modificări
bruşte pot indica activităţi de deplasare a terenului în susul apei. Fiţi pregătit să acţionaţi
rapid.
Fiţi atent mai ales când sunteţi la volanul unei maşini. Movilele de pământ aflate de-a
lungul şoselelor sunt primele susceptibile alunecărilor de teren. Observaţi pavajul distrus,
noroiul, pietrele căzute şi alte indicii ale unor posibile alunecări de teren.
Ce faceţi după o alunecare de teren
Staţi departe de zona afectata. Poate exista pericolul altor alunecări.
Verificaţi dacă există persoane rănite sau blocate lângă terenul deplasat, dar fără să
pătrundeţi în zona afectata. Îndrumaţi salvatorii spre aceste locaţii.
Ajutaţi vecinii care ar putea avea nevoie de asistenţă specială – familii numeroase,
copii, batrâni şi persoane cu dizabilităţi.
Ascultaţi la radio şi TV ultimele buletine informative.
Alunecările de teren pot fi însoţite de alte pericole precum avarierea reţelelor
electrice, de apă, gaz sau de canalizare şi blocarea unor străzi şi căi ferate: căutaţi şi
anunţaţi autorităţilor abilitate dacă există reţele de utilităţi avariate. Anunţând potenţialele
pericole, utilităţile respective vor fi întrerupte cat de repede posibil, prevenind alte dezastre
şi stricăciuni.
Apelaţi la expertiza specialiştilor în construcţii pentru o evaluare completă a stării
imobilelor afectate de alunecările de teren.
Fiţi atent la inundaţii, care pot apărea după alunecari de teren. Inundaţiile uneori
urmează alunecările de teren, ambele calamităţi putând fi provocate de aceleaşi cauze.
Cereţi sfatul unui expert pentru evaluarea riscului alunecărilor de teren sau aplicarea
unor tehnici corective, pentru a reduce riscul alunecărilor de teren. Un profesionist vă poate
informa asupra celor mai bune metode de a preveni sau reduce riscul alunecărilor de teren,
fără a da naştere la pericole viitoare.
Nu construiti nimic fără autorizatiile necesare, mai ales în zonele cunoscute ca fiind
predispuse la alunecarile de teren.
3. INUNDAŢII
Inundaţiile constituie fenomene naturale şi sunt
o componentă a ciclului hidrologic natural al
Pământului. Inundaţiile şi în special marile inundaţii
constituie unele dintre fenomenele naturale care au
marcat şi marchează profund dezvoltarea societăţii
umane, ele fiind din punct de vedere geografic cele
mai răspândite dezastre de pe glob şi totodată şi cele
mai mari producătoare de pagube şi victime
omeneşti.
De ce apar tot mai des inundaţiile
Inundaţiile şi alunecările de teren se datorează în mare parte distrugerii pădurilor în
bazinele hidrografice. Pădurile au un rol important în protejarea versanţilor de eroziune. În
absenţa lor, versanţii se prăbuşesc, apar torenţii care distrug maluri, colmatează albiile
râurilor şi conduc la revărsări catastrofale de ape. Singura soluţie pe termen lung este
dezvoltarea fondului forestier.
Cum se previn bolile în zone inundate
Prin vaccinare împotriva febrei tifoide şi a hepatitei A, dezinfectarea cu var cloros a
fântânilor, caselor şi beciurilor în care a băltit apa. Consumul apei se va face la 30 de
minute de la fierbere. Se păstrează igiena corporală, se evită expunerea prelungită la frig, se
anunţă la telefon 112 simptomele de febră, dureri de burtă, stare de vomă.
CARE SUNT REGULILE DE BAZĂ ÎN CAZ DE INUNDAŢII:
· învaţă semnalele de alarmare transmise prin sistemul protecţiei civile;
· ascultă informaţiile oficiale şi buletinele meteorologice;
· semnalează autorităţilor locale inundaţiile, alunecările de teren şi accidentele
majore;
· păstrează la îndemână un stoc de provizii pentru câteva zile;
· la evacuare, ia cu tine alimente pentru a le folosi pe drum.
4. VIITURA
Cum apare viitura
Viitura este provocată de un aport de apă (ploaie torenţială, furtună, topirea zăpezii)
asupra unui râu. Viiturile apar atunci când toate apele afluente unui râu primesc apă în
exces. Într-o albie ce are deja un volum de apă curgătoare, viitura împinge apa existentă,
astfel că valul principal este o apă curată, urmată de apă tulbure încărcată cu pietre, sol,
vegetaţie. În albiile seci, efectul este mai mare, pentru că acestea permit viiturii să atingă
viteze mari. După viitură, nivelul apei scade, cu excepţia cazurilor când debitul ploii creşte.
La râurile mari, revenirea apei la debitul normal poate dura zile sau săptămâni. În
cazul unor succesiuni de precipitaţii, vor apărea mai multe valuri de viitură.
Ce facem în caz de viitură
Dacă eşti în aproprierea apei, înainte de viitură vei simţi un curent de aer neobişnuit.
Încearcă să ajungi pe un loc cât mai ridicat, pentru evitarea pe cât posibil a impactului cu
viitura. Nu fugi prin apă şi nu înota, pentru că riscul de hipotermie creşte prin udarea
completă a corpului. Dacă ai rămas izolat cu un grup, poziţia optimă de aşteptare este în
doi, aşezaţi şi grupaţi spate în spate pentru a reduce pierderile de căldură. Economiseşte
lumina şi hrana şi pune repere pentru a urmări evoluţia nivelului apelor. Nu uita că cei
prinşi de viitură în locuri izolate nu au murit niciodată de frig sau de foame, ci întotdeauna
pentru că au încercat să înfrunte apele furioase. Singura salvare în acest caz este echipa de
salvare care vine după retragerea apelor.
Ce faci dacă inundaţia te surprinde acasă
Adu în casă sau pune culcate la pământ într-un loc
sigur mobila de curte, uneltele de grădină sau alte obiecte
care pot fi suflate de vânt sau luate de apă. Blochează
ferestrele astfel încât ele să nu fie sparte de vânturi puternice,
apă, obiecte care plutesc sau aluviuni. Evacuează animalele
şi bunurile de valoare în locuri de refugiu cunoscute. Încuie
uşile casei şi ferestrele după ce închizi apa, gazul şi
instalaţiile electrice.
Ce faci dacă inundarea casei este iminentă
Mută obiectele care se pot mişca în partea cea mai de sus a casei. Deconectează
aparatele, părăseşte locuinţa şi mergi spre etaje superioare, acoperişuri, înălţimi.
Ce faci dacă se ordonă evacuarea
Respectă ordinea de evacuare stabilită: copii, bătrâni, bolnavi şi în primul rând din
zonele cele mai periclitate. Înainte de părăsirea locuinţei întrerupe alimentarea cu apă, gaze,
energie electrică şi închide ferestrele. Scoate animalele din gospodărie şi dirijează-le către
locurile care oferă protecţie. Ia cu tine documentele personale, alimente, apă, trusa sanitară,
un mijloc de iluminat, un radio. După sosirea la locul de refugiu, comportă-te cu calm,
ocupă locurile stabilite, supraveghează copiii, respectă măsurile stabilite.
Ce faci la reîntoarcerea acasă
Nu intra în locuinţă în cazul în care aceasta a fost avariată sau a devenit insalubră.
Nu atinge firele electrice. Nu consuma decât apă fiartă. Consumă alimente numai după ce
au fost curăţate, fierte şi după caz, controlate de organele sanitare. Nu folosi instalaţiile de
apă, gaze, electricitate decât cu aprobare. Acordă ajutor victimelor inundaţiilor. Execută
lucrări de înlăturare a urmărilor inundaţiei, curăţirea locuinţei şi mobilierului, dezinfectarea
încăperilor, repararea avariilor.
5. GRIPA AVIARĂ
Până la începutul anului 2006, nu au fost înregistrate în România cazuri de gripă
aviară la oameni. Până acum, laboratorul naţional de diagnostic a confirmat focare de gripă
aviară în câteva judeţe, inclusiv în judeţul Brăila, dar autorităţile au lichidat toate păsările
din aceste zone, au instituit filtre de tranzit şi carantine, aşa că focarele au fost limitate şi
riscul de extindere redus. Sigur, frecvenţa crescută a acestei boli şi răspândirea potenţială la
oameni sunt fenomene care trebuie privite cu responsabilitate.
Cine răspândeşte gripa aviară
Virusuri gripale aviare pot fi luaţi din focare active de gripă aviară, dar şi de la păsări
cu forme discrete de boală sau chiar aparent sănătoase. În primul caz vorbim de epidemii şi
de focare de gripă aviară, în al doilea doar de infecţii cu virusuri gripale. Dintre păsările
domestice, gripa aviară a fost semnalată cel mai frecvent la curcă, raţă, gâscă, potârniche,
fazani şi găină. Între speciile de păsări sălbatice, trebuie menţionate păsările acvatice,
pescăruşii, rândunelele de mare, păsările migratoare. Sursele de infecţie primare sunt
reprezentate de păsările bolnave, de cele trecute prin boală ca şi de cele purtătoare şi
eliminatoare de virus prin secreţii oculo-nazale şi prin fecale.
Viaţa dumneavoastră este mult mai preţioasă !!!
Se poate transmite gripa aviară la om
Transmiterea directă a bolii de la păsări cu gripa aviară la om a fost semnalată foarte
rar. Omul se îmbolnăveşte cel mai des cu suşe transformate genetic în organismul porcului.
Transmiterea gripei aviare se face însă cu uşurinţă atunci când sursa este tot omul.
Este gripa aviară tratabilă
Boala este tratabilă la om, dacă este detectată la început, iar România nu mai poate fi
luată prin surprindere. Beneficiem şi de ajutorul UE, pentru că statele europene consideră
mai rentabil să ne ajute să prevenim o epidemie de gripă aviară decât să permită un
asemenea risc la graniţele lor.
Există un vaccin împotriva gripei aviare
Oseltamivir şi zanamivir sunt substanţele despre care medicii cred că folosesc pentru
prevenirea şi tratarea tulpinilor virusurilor gripale de tip A, cum este gripa aviară.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat recent ţările – membre că s-a stabilit formula de
vaccin împotriva gripei aviare. Acest tip de vaccin poate fi preparat şi la Institutul
Cantacuzino din Bucureşti. Până acum, statul a folosit câteva zeci de mii de doze de
capsule de Tamiflu (produs francez) pentru tratamentul profilactic antiviral al persoanelor
care au intervenit în acţiunile specifice din Ceamurlia de Jos şi Maliuc. Şi pentru că s-a
constatat că vaccinul antigripal sezonier măreşte rezistenţa organismului în faţa gripei
aviare, statul a majorat numărul celor incluşi în programul de vaccinare gratuită ţintită.
Ce măsuri de precauţie putem lua
Să nu-ţi mai laşi libere păsările, dar şi animalele care pot intra în contact cu ele: vite,
cai şi porci. Toate păsările de curte trebuie ţinute închise, iar copiii nu trebuie să se joace cu
ele. Nu atinge păsările care par bolnave sau păsările moarte. Anunţă medicilor veterinari
din zonă orice caz de boală semnalată la păsări, dar şi la alte animale. Nu consuma carne de
pasăre care nu provine de la un crescător autorizat, pentru că numai în marile ferme de
păsări există şansa de garantare a măsurilor de biosecuritate. Evită locurile şi suprafeţele
contaminate cu fecale sau secreţii de păsări. La fel ca la alte boli infecţioase, una dintre cele
mai importante măsuri preventive este spălarea frecventă şi cu grijă a mâinilor. Evită
automedicaţia.
6. TORNADE
Tornada este o furtună violentă, caracterizată printr-o spirală, un nor în formă de
pâlnie care, deplasandu-se cu viteză, provoacă distrugeri importante. Este însoţită de tunete
şi fulgere (câteodată este rezultatul unui uragan) şi apare atunci când un strat de aer rece se
suprapune peste unul cald, forţând aerul cald să se ridice imediat. Dezastrul rămas în urma
unei tornade este, de fapt, rezultatul vitezei ridicate a vântului şi al acţiunii distructive a
fragmentelor împrăştiate de acesta. Anotimpul tornadelor este în general din martie până în
august, deşi pot apărea în orice altă perioadă a anului. Au tendinţa să se formeze dupăamiaza
şi seara: peste 80% din toate tipurile de tornade lovesc între prânz şi miezul nopţii.
Alertaţi de apropierea unei tornade, oamenii trebuie să se îndrepte rapid spre un loc
sigur, cunoscut dinainte, în propria locuinţă sau în altă parte. Deşi s-au facut progrese
importante în domeniul previziunilor meteorologice, timpul de avertizare poate fi foarte
scurt sau, uneori, este chiar imposibil să se prevadă apariţia unei tornade. Primind şi
interpretând corect avertismentul dat de autorităţi, oamenii îşi pot salva viaţa, adăpostinduse
într-un loc cât mai sigur.
Deşi în România fenomenul tornadelor, cu tot cortegiul lor devastator, este mai puţin
frecvent, în ultimii ani, în partea de sud a ţării, au fost consemnate tornade care au produs
multă suferinţă şi pagube importante. De aceea, este bine să se difuzeze următoarele
informaţii utile.
Ce să faceţi înaintea unei tornade
Pregătiţi din timp provizii pentru cazuri de dezastre:
· Lanterne şi baterii de rezervă.
· Aparate de radio şi baterii de rezervă.
· Trusa de prim ajutor.
· Medicamente importante.
· Bani lichizi şi cărţi de credit.
· Pantofi rezistenţi.
Asiguraţi-vă că toţi membrii familiei ştiu cum să procedeze în caz de tornadă.
Arătaţi-le membrilor familiei cum şi când să oprească gazul, curentul electric şi apa.
Informaţi copii cu privire la locul cel mai sigur din gospodărie, unde trebuie să se refugieze
până la trecerea uraganului.
Alcatuiţi un plan pentru păstrarea legăturii în caz de urgenţă; în unele cazuri, în
timpul dezastrelor, membrii familiei pot fi separaţi unii de ceilalţi (de regulă, se întâmplă în
timpul zilei când adulţii se află la locul de muncă şi copiii sunt la şcoală); pentru aceste
situaţii se recomandă alcatuirea unui plan de regăsire.
Protejaţi-vă ferestrele - obloanele permanente sunt cele mai bune în astfel de situaţii.
Cei care nu dispun de obloane, pot să utilizeze scânduri din lemn cu care să acopere
ferestrele. Este suficient ca acestea să aiba o grosime de ½ cm şi să fie tăiate după
dimensiunile fiecărei ferestre. Pregătiţi scândurile cu mult timp înaintea dezastrului,
practicând găurile pentru şuruburi, la o distanţă de 18 cm.
Tăiaţi crengile uscate sau slăbite de pe copaci.
În aşteptarea desfăşurării unui uragan
(între 24 şi 36 de ore până la ajungerea uraganului într-o anume locaţie)
Urmăriţi ştirile la radio sau la televiziune, privitoare la evoluţia uraganului.
Verificaţi proviziile de urgenţă şi nivelul combustibilului din automobil.
Adunaţi şi puneţi într-un loc sigur mobilierul de grădină, jucăriile copiilor şi uneltele
pentru grădinărit.
Securizaţi casa, închizând uşile şi acoperind cu scânduri ferestrele. Îndepărtaţi antenele
exterioare.
Reglaţi frigiderul şi congelatorul la cele mai scăzute temperaturi. Deschideţi-le
numai când este absolut necesar, închizând la loc uşile cât de repede cu putinţă.
Puneţi actele personale importante într-o mapă şi mai apoi într-un loc cât mai înalt din casă.
Revedeţi planul de evacuare.
Ce să faceţi după o tornada
Urmăriţi ştirile emise de postul de radio local, privitoare la pagubele produse.
Ajutati persoanele rănite sau prinse printre dărâmături.
Acordaţi primul ajutor pe măsură ce înaintaţi.
Nu mutaţi persoane grav rănite decât dacă există pericolul iminent de a li se agrava
starea de sănătate în locul respectiv. Sunaţi cât mai repede pentru a primi ajutor de la
serviciul de ambulanţă.
Întoarceţi-vă acasă numai după ce autorităţile anunţă că locul este sigur.
Evitaţi liniile electrice căzute la pământ şi anunţaţi imediat compania care se ocupă
cu furnizarea energiei electrice, poliţia şi pompierii.
Intraţi în casă cu prudenţă; fiţi atenţi la şerpi, insecte sau animalele aduse de valul de apă
sau aer sau care şi-au găsit acolo refugiul. Deschideţi ferestrele şi uşile pentru a se aerisi şi
usca.
Folosiţi telefonul doar pentru apeluri urgente.
Inspecţia utilităţilor dintr-o casă afectată :
Verificarea scurgerilor de gaze – dacă simţiţi miros de gaz sau auziţi un zgomot
specific, deschideţi ferestrele şi părăsiţi casa. Întrerupeţi alimentarea cu gaz din afara casei
şi, dacă aveţi posibilitatea, anunţaţi compania care furnizează aceste servicii printr-un
telefon dat de la vecini. Dacă întrerupeţi gazul pentru un motiv anume, acesta trebuie
deschis de către un profesionist.
Analizaţi reţeaua de electricitate – dacă vedeţi scântei sau fire arse şi rupte sau dacă
simţiţi mirosul a ceva încins, întrerupeţi curentul electric de la panoul principal. Dacă
trebuie să călcaţi prin apă pentru a ajunge la acesta, cereţi mai întâi sfatul unui electrician.
Verificaţi scurgerile posibile din reţeaua de apă – dacă suspectaţi vreo deteriorare a
reţelei, evitaţi să folosiţi toaletele şi chemaţi un instalator. Dacă conductele de apă sunt
afectate, contactaţi compania responsabilă şi evitaţi să beţi apă de la robinet.
7. CANICULA
Ne vom confrunta şi cu caniculă
În mod sigur, da. Canicula şi fenomenele asociate ei, aridizarea şi deşertificarea,
reprezintă o altă mare problemă. Încălzirea atmosferei şi reducerea cantităţilor de
precipitaţii conduc la apariţia secetei. Seceta prelungită duce la aridizare şi deşertificare.
Principalele efecte ale secetelor constau în distrugerea recoltelor, diminuarea numărului de
animale, pierderea resurselor de apă. Populaţia cea mai săracă este şi cea mai vulnerabilă,
pentru că este nevoită să trăiască în condiţiile oferite de un mediu natural ostil.
Ce fel de pagube produce canicula
În anul 2000, marea secetă din România a determinat scăderea producţiei de cereale,
cu toate că suprafaţa cultivată a crescut. Recolta de porumb a înregistrat o scădere cu 25%.
Fermele de păsări au avut, de asemenea, de suferit datorită valului de căldură. Diminuarea
producţiei de grâu are un impact direct asupra rezervelor de hrană, pentru că grâul
constituie alimentul de bază pentru doi din trei oameni. Diminuarea capacităţii de a produce
hrană determină efecte negative asupra sănătăţii umane. În plus, vremea caniculară creşte
riscul de deces mai ales la persoanele de peste 65 de ani. Canicula poate cauza şi dezastre
naturale: poate produce incendii sau poate întreţine incendiile de pădure provocate din
neglijenţa omului.
Este canicula mai periculoasă la oraş
Da. Pe timpul verii, un oraş îşi poate ucide locuitorii. Canicula generează pe străzi
gaze de eşapament, un gaz extrem de periculos: ozonul troposferic, derivat din oxigen.
Ozonul „bun” este cel din stratosferă, care protejează viaţa, filtrând radiaţiile ultraviolete
dăunătoare. Ozonul „rău” se formează în apropierea solului, în oraşe. Construcţiile înalte
din centrul oraşului opresc circulaţia naturală a aerului, iar pe străzile înguste se
acumulează şi alte gaze toxice, provenite în special din trafic. Din aceste motive, locuitorii
trebuie să evite cât mai mult posibil centrul şi străzile aglomerate, mai ales la amiază, în
zilele de vară. Expunerea la valori mari ale concentraţiilor de monoxid de carbon duce la
dureri de cap, greţuri şi chiar la moarte. Totuşi, oraşele prahovene au avantajul că sunt
aşezate într-o zonă vântoasă, ceea ce face ca limitele tolerabile să fie restabilite în timp
relativ scurt, prin dispersia acumulărilor.
Ce să ceri autorităţilor în perioade caniculare
Prevenirea formării de cozi la soare la ghişeele direcţiilor de taxe şi impozite şi la
casieriile furnizorilor de utilităţi. Udarea principalelor căi rutiere din oraş, pentru a combate
efectele căldurii. Ridicarea într-un ritm mai alert a gunoaielor menajere, pentru a preveni
apariţia de focare de infecţie. Controale mai dese în restaurante, pub-uri, fast-food-uri,
magazine alimentare. Asigurarea cu prioritate a irigării culturilor agricole.
Cum economiseşti energie pe caniculă
Soluţiile de economisire a energiei sunt binevenite, mai ales dacă ai aparatură de
„răcorit” locuinţa. Astfel, pentru ca iluminatul din locuinţa ta să coste cât mai puţin vara
trebuie să foloseşti surse luminoase de putere redusă, convenabil plasate. Frigiderul va
consuma mai puţin amplasat departe de maşina de gătit, sau locuri însorite. La maşina de
gătit electrică, utilizează vase de gătit cu fundul plat, cu dimensiuni apropiate de cea a
plăcilor încălzitoare şi, pe cât posibil, fabricate special pentru maşini de gătit electrice.
Întrerupe curentul electric înainte de terminarea fierberii, întrucât aceasta va continua 3 – 5
minute datorită inerţiei termice a discurilor. Boilerul de apă caldă trebuie dotat cu termostat
permanent. Temperatura de încălzire a apei nu trebuie să depăşească 60-70 grade, pentru că
o temperatură mai ridicată duce la combinarea cu apa rece în vederea utilizării, adică la
consum în plus. Evită regimul de curgere continuă a apei calde în reţeaua de canalizare în
procesul de spălare a unor obiecte. Aparatul de aer condiţionat are nevoie de modificarea
circuitului electric interior astfel încât aparatul să se alimenteze direct de la reţea, iar ceilalţi
consumatori prin stabilizatorul de tensiune. Ca recomandări generale, nu utiliza aparate
electrice improvizate. Când cumperi un aparat electric, alege unul cu consum redus de
energie. Respectă instrucţiunile din prospectul aparatului, deoarece ele conţin şi sfaturi
privind reducerea consumului de energie electrică. Menţine în stare bună de funcţionare
termostatele şi comutatoarele pentru reglarea puterii funcţie de necesităţile de consum.
Cum scăpăm de caniculă acasă
Temperaturile de vară îşi fac simţită prezenţa şi în locuinţele noastre, unde adesea
ajungem să ne petrecem timpul, în lipsa concediului sau în căutarea unui loc umbros, care
să ne scape de caniculă. Tocmai din această cauză, redecorarea căminului pe timp de vară
este necesară. Elimină piesele de mobilier de dimensiuni mari din camerele de zi.
Pe durata lunilor caniculare, cuverturile închise la culoare se înlocuiesc cu cearşafuri albe,
al căror aspect relaxează. Renunţă la covor: parchetul sau gresia menţin răcoarea atât de
necesară în această perioadă. Trage draperiile în camerele expuse soarelui. Menţine
ferestrele închise atât timp cât temperatura exterioară este mai mare decât cea din interior
(până la lăsarea serii). Deschide-le noaptea, provocând curenţi de aer. Nu ezita să faci
duşuri dese. Dacă stai la bloc, la ultimul etaj, acoperă-ţi ferestrele. Dacă nu se mai face
ventilaţie, lasă ferestrele deschise, dar pune în geamuri cearşafuri umede care să reţină aerul
uscat şi căldura.
Cum scapi de caniculă la serviciu
O temperatură optimă la serviciu stimulează lucrul, creşte eficienţa. Senzaţia de bună
stare fiziologică apare atunci când diferenţa dintre temperatura aerului şi cea a suprafeţei
încăperii nu depăşeşte 2 – 3ºC. Temperatura aerului recomandată pentru munca intelectuală
în poziţia şezând este de 21 – 23ºC, iar pentru munca uşoară în poziţia şezând este de 19ºC.
În stabilirea temperaturii optime trebuie să se ia în calcul şi mişcarea şi umiditatea aerului.
Mişcarea aerului trebuie să fie mai mică de 0,2 m/s; în cazul lucrărilor delicate care cer o
imobilitate prelungită a corpului, nu trebuie să depăşească 0,1 m/s. În încăperile încălzite
umiditatea relativă a aerului să fie cuprinsă între 50 şi 70 %. Dacă acestea nu se păstrează,
apar efecte negative.
Ce spune legea privind canicula la serviciu
Protecţia persoanelor angajate pe vreme caniculară a fost reglementată din anul 2000,
prin O.U.G. nr. 99, iar amenzile pe care le riscă angajatorii pentru nerespectarea legii sunt
de 15 – 25 milioane de lei. Astfel, dacă în două zile consecutive se înregistrează
temperaturi ale aerului care depăşesc 37ºC sau care, corelate cu umiditatea, pot fi echivalate
la 37ºC, angajatorii sunt obligaţi să ia următoarele măsuri:
A. Pentru ameliorarea condiţiilor de muncă:
a) reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice;
b) asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă;
c) alternarea efortului dinamic cu cel static;
d) alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus.
B. Pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor:
a) asigurarea apei minerale, câte 2 – 4 litri/persoană/schimb;
b) asigurarea echipamentului individual de protecţie;
c) asigurarea de duşuri;
d) asigurarea transportului la o unitate sanitară a celor afectaţi.
Angajatorii care nu pot asigura aceste condiţii sunt obligaţi să ia, în acord cu
sindicatele, una din următoarele măsuri:
- reducerea duratei zilei de lucru;
- eşalonarea zilei de lucru până la ora 11.00 şi după ora 17.00;
- întreruperea colectivă a lucrului.
Cum afectează
canicula alimentele
Din cauza temperaturilor ridicate, produsele alimentare se alterează mult mai rapid.
Aşadar, procură alimente din locuri autorizate, care dispun de condiţii tehnice şi sanitare
pentru comercializare, în scopul evitării maladiilor în cauză. Pe lângă aceasta, toate fructele
şi legumele ar trebui spălate în două ape înainte de a fi consumate. Din categoria produselor
cu grad sporit de alterare fac parte carnea şi produsele din carne, laptele şi produsele
lactate, peştele şi produsele marine, torturile, prăjiturile. Cele mai periculoase rămân
ciupercile. Medicii interzic consumul ciupercilor culese în parcuri, în preajma gropilor de
gunoi, de pe marginea şoselelor şi căilor ferate, deoarece acestea au acumulat substanţe
toxice. Înainte de preparare, ciupercile trebuie fierte în două – trei ape, timp de cel puţin 15
minute. Un alt produs periculos este îngheţata, când are aspect neomogen, granulat, este
neuniform colorată sau parţial dezgheţată.
Ce să faci în calitate de gospodină pe caniculă
Produsele alimentare proaspete (laptele, produse lactate, carnea şi preparate din
carne, peşte etc.) se alterează rapid şi se pot contamina uşor cu microorganisme, dacă nu
sunt manipulate corect şi păstrate în condiţii speciale. Cumpără produse alimentare
perisabile numai în limita strictului necesar şi consumă-le rapid. Imediat după
achiziţionare, produsele alimentare proaspete trebuie depozitate în frigider sau congelator
până în momentul consumului. Nu recongela un produs care a fost dezgheţat în vederea
preparării sau care s-a decongelat accidental. Nu lăsa produsele alimentare proaspete
expuse decât în timpul necesar porţionării sau preparării lor. Evită achiziţionarea
borcanelor cu capacul neetanş! Deschide conservele numai în momentul utilizării. Ceea ce
nu s-a consumat, trebuie pus imediat la rece şi consumat, de preferinţă, în aceeaşi zi.
Cum îţi întreţii frigiderul pe caniculă
Frigiderul trebuie dezgheţat o dată pe săptămână. Seara se opreşte, iar dimineaţa se
goleşte complet şi se spală cu 1 litru de apă călduţă în care se dizolvă o lingură de
bicarbonat de sodiu. Se freacă uşor, apoi se usucă cu o cârpă moale. Nu se folosesc obiecte
tăioase la scoaterea gheţii din frigider. Se lasă să se dezgheţe şi să se scurgă singură. Nu se
pun alimente în congelator decât la o oră după ce i s-a dat drumul din nou frigiderului. O
dată pe lună, se scoate frigiderul din priză şi se curăţă cu aspiratorul grila de ventilaţie.
Altfel, este posibil ca praful să blocheze ventilaţia. Vasele şi pachetele cu alimente puse în
frigider trebuie să fie uscate, pentru a nu se lipi prin îngheţ de cutia congelatorului.
Cum îţi aperi sănătatea pe caniculă
Datorită temperaturilor de peste 32 de grade, se produce o creştere corespunzătoare a
transpiraţiei, care are rol de regulator termic şi care împiedică astfel supraîncălzirea
corpului. O dată cu apa, organismul pierde şi săruri minerale (mai ales pe cele solubile),
antrenând astfel multe consecinţe negative: astenia fizică, perturbări ale proceselor
metabolice, creşterea simptomatologiei bolilor cronice. Pentru evitarea unor asemenea
neplăceri se impun măsuri de înlocuire a pierderilor provocate de transpiraţie, a pierderilor
de apă, săruri minerale şi vitamine, pentru refacerea condiţiilor normale de funcţionare a
organismului. Acest lucru poate fi realizat prin consumarea în medie a doi litri de lichide pe
zi, care nu vor fi băute prea reci (se elimină înainte de a hidrata organismul). În afară de
lichidele propriu – zise, se vor consuma cât mai multe fructe şi legume, datorită pe de o
parte a rezervelor de apă, săruri minerale şi vitamine pe care le conţin, cât şi datorită
faptului că în organism ele cedează apă sub formă de efect retard, asigurând în mod
constant şi pe termen lung lichidul.
Cum ne protejăm pe caniculă
Expunerea la soare, mai ales la ora prânzului, considerată oră de vârf, trebuie evitată
pe cât posibil. Dacă, totuşi, ieşiţi, câteva mijloace de protecţie sunt binevenite: pălării,
umbrele, ochelari de soare, îmbrăcăminte subţire, în culori deschise. Consumul zilnic de
lichide trebuie crescut la cel puţin patru litri pe zi, iar alimentaţia să fie cât mai săracă în
grăsimi. Eforturile fizice, în perioada zilei în care temperatura atinge valorile maxime,
activitatea din agricultură, şantiere de construcţii, hale industriale, sunt recomandate a se
desfăşura dimineaţa şi seara. Evitarea excesului de cafea şi a consumului de băuturi în
comun sau din încăperi neclimatizate trebuie pe cât posibil evitate. Copiii nu trebuie lăsaţi
să aştepte perioade lungi în interiorul autovehiculelor parcate la soare, de asemenea, trebuie
evitate transporturile pe distanţe lungi în vehicule fără posibilităţi de climatizare. Şi
persoanele vârstnice, în special cele cu afecţiuni cardiace şi respiratorii, vor evita
deplasările şi frecventarea locurilor aglomerate, care le pot dăuna sănătăţii.
Care sunt bolile specifice caniculei
Boala diareică acută (BDA) – se manifestă prin apariţia unor fenomene ca febra,
crampele abdominale, greaţa, vărsăturile alimentare urmate de emiterea scaunelor apoase.
Profilaxia bolii diareice acute este la îndemâna oricui: spălatul mâinilor cu apă şi săpun
înaintea meselor şi ori de câte ori este nevoie, precum şi prepararea şi menţinerea
alimentelor în condiţii igienice.
Hepatita acută virală A (boala mâinilor murdare) – are o perioadă de incubaţie mult
mai lungă, de până la 60 de zile. Perioada de vară reprezintă momentul propice infectării cu
virusul hepatitei A, cu atât mai mult cu cât aceasta este o boală a copilăriei, cei mici fiind
mai puţin supravegheaţi şi mai tentaţi de consumul fructelor nespălate.
Răcelile de vară – au o incidenţă deloc de neglijat şi sunt favorizate de variaţiile de
temperatură şi umezeală. Alimentaţia fără vitamine şi consumul exagerat de alcool conduc
la scăderea rezistenţei organismului, cu apariţia iniţial a unei viroze respiratorii ce se poate
complica cu pneumonie sau afecţiuni respiratorii grave.
Dizenteria – ca şi hepatita, este o boală a mâinilor murdare, datorându-se condiţiilor de
trai în care nu se respectă regulile de igienă. Apare atât în mediul rural, cât şi în cel urban,
afectează toate grupele de vârstă putând reveni la aceeaşi persoană de mai multe ori în
decursul vieţii. Simptome: dureri abdominale însoţite de febră, scaune frecvente,
modificate şi în cantitate mică, sub forma de mucus, puroi şi sânge. Tratamentul constă în
sterilizarea tractului intestinal, adică îndepărtarea microbilor prezenţi în intestine. Medicii
recomandă respectarea regulilor de igienă, testarea apei din fântâni şi prezentarea la medic
la apariţia oricăror semne de boală diareică.
Indigestiile stomacale – au, de multe ori, ca principală cauză consumul de legume
insuficient coapte, cel de produse lactate păstrate la temperatura camerei sau de carne de
pasăre preparate insuficient. E bine să ai la tine un medicament antidiareic, să bei suficientă
apă plată şi ceaiuri pentru a evita deshidratarea. Factori potenţiali de risc sunt şi apa de
robinet sau cuburile de gheaţă. Câteva zile de regim sunt obligatorii.
Arsurile solare – apar la 4 – 5 ore după expunere, însă pielea începe să se bronzeze
cu adevărat abia după 2 – 3 zile, bronzul fiind şi el o modalitate de apărare a pielii. Sunt
binevenite duşurile dese şi nu foarte reci. Se recomandă relaxarea într-o cameră răcoroasă
şi întunecoasă. În cazurile mai grave este indicat să te adresezi medicului. Insolaţia apare
atunci când te expui pentru o perioadă îndelungată la călduri puternice. Apare astfel riscul
unei deshidratări severe, agravarea unei maladii cronice sau un atac de căldură. Simptome:
crampe musculare la nivelul braţelor, picioarelor sau stomacului; oboseală, stare de rău,
insomnii neobişnuite. Tratamentul insolaţiei constă în ridicarea capului, înfăşurarea capului
cu şerveţele umede şi reci, consumul de lichide şi retragerea într-o cameră răcoroasă.
Persoanele cu părul închis la culoare au un risc mai mare de a face insolaţie. Dacă te resimţi
în urma expunerii la soare încetează activitatea fizică şi odihneşte-te într-un loc rece bând
multă apă sau sucuri de fructe.
Ochelari împotriva radiaţiilor solare – aleasă la întâmplare, fără un consult medical
în prealabil, o pereche de ochelari de soare poate duce în timp la afecţiuni grave ale
globului ocular şi chiar la miopie. Drumul ce este parcurs de o persoană care are nevoie de
ochelari de vedere nu este de cele mai multe ori corect, întrucât nu puţini sunt cei care
cumpără ochelari de la comercianţii ambulanţi. Afecţiuni grave precum arsuri ale globului
ocular, pot fi provocate şi de ochelarii de soare de o calitate proastă care în loc de lentile
speciale cu protecţie împotriva razelor solare sunt prevăzuţi cu un simplu geam colorat. În
aceste condiţii, din cauza purtării ochelarilor de soare pot apărea dureri de cap, ameţeli,
înroşirea ochilor şi chiar lăcrimare. Ochelarii închişi la culoare nu sunt recomandaţi pentru
că pot da dependenţă.
Cum ne ferim de incendii pe caniculă
Instalaţii electrice – Aparatele electrice, cablurile electrice, prizele şi întrerupătoarele cu
defecţiuni sunt surse frecvente de incendiu. Pentru remedierea aparatelor şi instalaţiilor
electrice defecte se apelează la specialişti. Nu utilizaţi aparatele electrice cu mâinile ude.
Nu trageţi de cablul pentru debranşarea unui aparat electric. Acesta se poate deteriora,
devenind o sursă de incendiu. Nu folosiţi prize multiple: adeseori suprasolicitate, acestea se
încălzesc şi există riscul producerii unui incendiu. Nu cumpăraţi jucării electrice care se
conectează direct la priză: o jucărie prin care trece o tensiune de 220 V poate fi periculoasă
pentru un copil.
Poduri, mansarde – Este interzisă depozitarea de materiale lemnoase, furaje sau alte
materiale combustibile sau inflamabile (butelii, bidoane cu produse petroliere) în podurile
clădirilor. Este interzisă folosirea afumătorilor improvizate în podurile clădirilor prin
scoaterea unor cărămizi din coş sau neridicarea zidăriei coşurilor deasupra acoperişului ori
lăsarea deschisă a uşiţelor de curăţare.
Focul deschis – Se interzice folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat
cu petrol, în depozite de furaje, grajduri, magazii, alte anexe, poduri. Este interzisă
folosirea flăcării pentru verificarea etanşeităţii buteliei. În cazul în care butelia este defectă,
flacăra, în prezenţa gazului scurs de la butelie, va produce o explozie.
Mijloace de încălzire – Se interzice utilizarea instalaţiilor de încălzire cu improvizaţii
sau defecţiuni. Amplasaţi în faţa sobelor cu lemne o cutie metalică: aceasta va asigura
protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse, care ar putea
determina incendierea materialelor combustibile.
Butelii de gaze lichefiate/aragaz – Se interzice folosirea buteliilor de gaze lichefiate
fără regulatori de presiune cu garnituri deteriorate ori cu furtunurile de cauciuc fisurate sau
lărgite la capete. Se interzice încercarea cu flacără a etanşeităţii buteliei, garniturilor
regulatorilor de presiune sau a furtunului. Verificarea se va face numai cu emulsie de apă
cu săpun. Se interzice păstrarea buteliilor în apropierea surselor de căldură ori sub acţiunea
directă a razelor solare. Se interzice folosirea buteliilor în poziţie culcată. Este interzisă
trecerea gazului din butelie în orice alte recipiente sau folosirea de butelii improvizate.
Jocul copiilor cu focul – Păstraţi chibriturile, brichetele şi alte surse de foc în locuri
în care copii nu au acces. Înlăturaţi orice curiozitate a copiilor în legătură cu focul
explicându-le cu răbdare pericolul pe care acesta îl reprezintă pentru viaţa lor.
Umanitatea faţă de victimele unui dezastru
Cei mai apropiaţi oameni pe care se poate conta într-o situaţie de dezastru sunt
vecinii care nu au avut de suferit. Fie că sunt din aceeaşi localitate ori din localităţile
imediat învecinate, ei pot ajunge primii la locul accidentului sau dezastrului. Dar sunt
situaţii în care, oricâtă bunăvoinţa ar demonstra, aceşti vecini nu dispun de mijloacele
necesare pentru a oferi un sprijin profesionist, adecvat ori relevant. Ceea ce le stă în putere
să facă întotdeauna, este să manifeste înţelegere, compasiune, prin gesturi simple de
omenie aducând puţină alinare.
Victimele unui dezastru, mai ales în primele ore, sunt copleşite şi dezorientate, ele
având nevoie de prezenţa şi susţinerea morală a celorlalţi. O supă caldă sau un ceai, o sticlă
cu apă, o haină uscată, o mână de ajutor şi o vorbă de încurajare pot să readucă speranţa în
sufletul celui lovit. Persoana afectată trebuie sprijinită să treacă peste clipele dificile prin
demonstrarea solidarităţii si compasiunii semenilor care-i vin în ajutor. Ea trebuie sprijinită
să-şi mobilizeze resursele cât mai repede pentru a se reabilita în timpul cel mai scurt.
ÎN ORICE SITUAŢIE PĂSTRAŢI-VĂ CALMUL!
ÎN CAZ DE PERICOL APELAŢI NUMĂRUL UNIC DE URGENŢĂ
112
RISCURILE NU ALEG ŞI NU AŞTEAPTĂ!